Autismul - nu trebuie să-l urăşti, ci să-l înţelegi

O reclamă tare ciudată. 

Sunt câteva persoane care mi-au reproşat că nu ştiu cum e să fii părinte, cât de greu e să-i creşti, să le faci mâncare, să fii alături de ei, pentru că nu am proprii mei copii. Nu cred că voi putea să-mi urăsc copiii, oricât de obraznici ar fi, aş avea motive să mă bucur de ei, chiar şi unul singur. 

Şi spun asta pentru că lucrez în domeniu şi am întâlnit un copil care suferă de autism. Să fi auzit cu câtă blândeţe îi vorbea mama, chiar şi atunci când acesta plângea şi ţipa. Nu ai cum să nu-ţi iubeşti copilul, chiar dacă e bolnăvior, ce vină are el? 

Dar, pe lumea asta sunt oameni şi oameni, care nu pot fi numiţi părinţi, oameni care îşi abandonează copiii încă de la naştere. Nu cred că e vorba despre ură, ci mai mult despre egoism, despre confortul propriu. Sau poate lipsă de conştiinţă.

De exemplu, eu am un câine bătrân, care nu se mai poate deplasa din cauza artritei, şi am această rutină de a-l lua în braţe să-l mut la locul lui când mai iese afară(şi e destul de greu), să-i pun mereu vasele cu apă şi mâncare cât mai aproape, să-l învelesc, pentru că în situaţia lui, frigul îl afectează şi mai mult, să-i fac masaj sau să-l scarpin, şi mai ales să ghicesc ce vrea, pentru că uneori mornăie şi mârâie.

Veterinarul mi-a spus că în momentul în care va ajunge să se chinuiască prea tare câinele, se poate face o injecţie.

Mi s-a pus un nod în gât. Nu aş putea să fac asta, nici nu vreau să mă gândesc că nu o să mai fie. E parte din familie. Chiar dacă acum e bolnav, sau înainte când mai lătra noaptea şi nu puteam să dorm din cauza lui, nu am ajuns să-l urăsc sau să vreau să scap de el.

Voi cum v-aţi simţi în locul lor, al copiilor şi al animalelor? Să fiţi abandonaţi pentru că încurcaţi...

În concluzie, da, e greu, obositor şi dificil să ai în familie un copil care suferă de autism, necesită o atenţie deosebită, multe resurse şi multă răbdare. Dar care copil nu are nevoie de atenţia şi grija părinţilor? Pentru ce există familia, dacă nu pentru a-ţi fi alături, pentru a te proteja, pentru a te iubi necondiţionat, oricum ai fi, oricum ai arăta, orice ţi s-ar întâmpla?